În ciuda nemulțumirilor aproape generale, guvernarea de la Tbilisi a votat deja legea controversată în două lecturi, după ce cu un an în urmă, o retrăgea pe fondul unei opoziții asemănătoare.
Cunoscută ca „legea rusă” sau „legea agenților străini”, ea prevede ca ONG-urile și instituțiile media care au peste 20% din venituri provenite din finanțări din afara țării, să se înregistreze ca organizații „ce urmăresc interesele unei puteri străine”, notează AP.
La câteva săptămâni de la declanșarea procedurilor de adoptare a legii, tensiunile rămân puternice la Tbilisi, unde au loc proteste masive în fiecare seară.
Parlamentul Georgiei a anulat ședința de joi, 2 mai, în care urma o nouă dezbatere asupra legii, conducerea instituției făcând trimitere la „atacurile” asupra sediului din urma protestelor de miercuri, 1 mai.
Totuși, guvernarea nu dă semne că ar renunța la adoptarea legii, în condițiile în care urmează să aibă loc alegeri parlamentare generale în toamnă. Legea ar urma să fie adoptată în lectură finală în următoarele două săptămâni.
Ce spun criticii și susținătorii legii
Aflat la guvernare din 2012, partidul „Visul Georgian” și aliații săi spun că legea este necesară pentru a opri ceea ce ei consideră a fi „influența politică dăunătoare” și tentativele unor „autori străini neidentificați” de destabilizare a vieții politice din țară. Totodată - spune puterea - va contribui la transparența finanțării acestor organizații.
Reprezentanții puterii au mai spus că legea este necesară pentru a ajuta Georgia să-și protejeze suveranitatea în fața tentativelor Vestului de a o controla. Președintele de onoare al formațiunii de guvernământ, miliardarul Bidzina Ivanișvili, a promis că va „lupta până la capăt”, pentru a restabili ceea ce numește „suveranitatea totală a Georgiei”, scrie Reuters.
Opoziția însă denunță legea ca fiind de inspirație rusă, întrucât Moscova a utilizat o legislație similară, adoptată în urmă cu peste un deceniu, pentru a stigmatiza organizațiile independente și cele critice față de Kremlin. Ei mai susțin că însăși înaintarea legii în Parlamentul georgian relevă influența pe care o are Moscova asupra Georgiei.
Oponenții legii se tem că adoptarea ei va fi un impediment real în calea aspirațiilor de lungă durată a țării de a se integra în Uniunea Europeană și NATO, deziderat înscris în Constituția țării și sprijinit de peste 80% din populație, transmite AFP.
Președinta Georgiei, Salome Zourabișvili, aflată în relații tensionate cu partidul de la guvernare, a promis că se va opune prin veto legii, dar guvernarea dispune de suficiente voturi pentru a trece peste acest obstacol, transmite AP.
Oligarhul care și-a făcut averea în Rusia
Relațiile dintre Rusia și Georgia au fost tensionate încă de la destrămarea URSS și obținerea independenței în 1991. În august 2008, Rusia a purtat un scurt război cu Georgia, care a încercat atunci să-și redobândească controlul asupra provinciei separatiste Osetia de Sud.
Moscova, în schimb, a recunoscut Osetia de Sud și Abhazia drept state independente și și-a consolidat prezența militară în zonă. Cele două regiuni mai întrețin relații „diplomatice” și cu autoritățile separatiste din stânga Nistrului a R. Moldova.
În urma războiului, Tbilisi a rupt relațiile diplomatice cu Moscova, însă în ultimii ani acestea s-au îmbunătățit, deși problema regiunilor separatiste rămâne o sursă de tensiuni între cele două țări, care nu au relații diplomatice la nivel oficial.
Partidul de opoziție, Mișcarea Națională Unită, acuză Visul Georgian, fondat de Bidzina Ivanișvili, un miliardar care și-a făcut averea în Rusia, că ar servi intereselor Moscovei - acuzație respinsă vehement de formațiunea sa.
Reacții internaționale
Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a descris decizia Parlamentului georgian de a adopta în două lecturi această lege drept o „evoluție foarte îngrijorătoare” și a avertizat că „adoptarea finală a legii va avea un impact negativ asupra progresului Georgiei pe calea aderării la UE”.
În decembrie anul trecut, țara a primit statut de candidat la aderare, însă cu rezerve similare celor exprimate de Comisia Europeană în cazul Moldovei și Ucrainei, ceea ce înseamnă că negocierile de aderare vor începe mai târziu.
„Legea propusă va limita capacitatea societății civile și a organizațiilor media de a activa liber și ar putea limita libertatea de exprimare, de rând cu stigmatizarea nefondată a organizațiilor care oferă beneficii pentru cetățenii georgieni”, se spune în declarația UE.
Casa Albă a exprimat îngrijorări similare, invocând posibilele efecte negative ale acestei legi asupra libertății de exprimare. Ambasada SUA de la Tbilisi a anunțat că a invitat câțiva oficiali din conducerea Georgiei la Washington, la un summit devenit tradițional.
Oferta a fost refuzată de data aceasta de guvernul georgian, care a spus că invitația era condiționată de suspendarea dezbaterilor și procedurilor de adoptare a legii, scrie AP.
Vineri, premierul georgian Irakli Kobahidze a respins criticile SUA, spunând că sunt „false” și a sugerat că asemenea comentarii anterioare din partea Departamentului SUA ar fi încurajat violența din partea „actorilor finanțați din străinătate”, transmite Reuters.
Un apel de retragere a legii a venit și din partea ONU, dar și a unor înalți oficiali europeni, precum președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cu un mesaj similar a venit și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
Într-o rară reacție la evoluții interne dintr-o țară prietenă, ea a scris pe X, fostul Twitter: „Moldova este alături de poporul georgian, care dă dovadă de un curaj neclintit și de un angajament profund față de democrație și libertate”.
„Sprijinim aspirațiile georgienilor de a consolida instituțiile democratice și de a construi un viitor aliniat la valorile europene”, a mai spus Maia Sandu.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
