Ministerul Economiei a publicat o versiune actualizată a prognozei indicatorilor macroeconomici. Conform proiecțiilor consultate cu experții Fondului Monetar Internațional, care sunt așteptați săptămâna viitoare la Chișinău, economia Republicii Moldova va înregistra o creștere de 0,3% în anul 2022. Potrivit ministerului, creșterea accelerată a prețurilor la nivel internațional, războiul din apropierea R. Moldova, dificultățile în lanțurile de aprovizionare, sunt principalele ipoteze care stau la baza acestor proiecții.
După ce anul trecut economia a înregistrat cea mai mare creștere din istoria țării, de circa 14%, în 2022 se așteaptă, potrivit prognozelor revăzute de Ministerul Economiei, o creștere modestă, de 0,3%. Majoritatea indicatorilor sunt în scădere în comparație cu datele din 2021. Se preconizează că vor crește indicele prețului de consum, salariul mediu, cursul de schimb al leului, volumul investițiilor, din contul proiectelor de infrastructură finanțate în special din surse externe, anunță Ministerul Economiei. Persistă în continuare riscuri și incertitudini majore cu privire la evoluția situației din regiune, ceea ce poate influența și datele prognozate, mai susțin reprezentanții ministerului.
Prognozele autorităților sunt optimiste, consideră economistul Alexandru Fală, de la Centrul analitic Expert-Grup. Ținând cont de posibilele probleme din agricultură și comerțul extern, Fală admite și un scenariu pesimist cu o contractare a economiei de 2-3%.
Un articol semnat de Marina Soloviova de la Expert-Grup despre efectele invaziei Rusiei în Ucraina constată că deși fluxurile comerciale cu Rusia, Ucraina și Belarus nu reprezintă o pondere importantă în comerțul exterior al R. Moldova, pentru anumite ramuri aceste țări reprezintă principalele piețe de desfacere sau principalele surse de materii prime. Cercetătoarea a dat exemple fructelor și textilelor dependente în mare măsură de statele menționate, anumite întreprinderi și ramuri fiind acum într-un șoc existențial.
Comerțul cu Rusia și remitențele vor avea de suferit, anticipează și guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, chemat joi la raport în plenul parlamentului să explice unde s-au evaporat aproape 650 milioane de dolari din rezervele naționale. La capitolul comerț extern, Armașu a spus că este iminentă schimbarea lanțurilor de aprovizionare, dinspre est spre vest, cu produse mai scumpe și cheltuieli mai mari.
De asemenea, guvernatorul băncii centrale a declarat că în noiembrie anul trecut și după invazia Rusiei în Ucrainei BNM a fost nevoită să intervină pe piața valutară pentru a menține stabilitatea leului și rata inflației. Râspunzând la criticile opoziției, care i-au cerut demisia, Armașu a adăugat că e de așteptat ca o rată mare a inflației să dureze mai mult timp, de aceea, crede că, salvarea e intervențiile urgente și cu costuri mari, dar temporare.
„Mulți se înteabă de ce la noi inflația e mai mare. Pentru că economia e mult mai mică, cu stocuri care se epuizează repede, cu jucători pe piața mai puțini. Noi suntem o țară cu venituri relativ mici per cap de locuitor, respectiv ponderea produselor alimentare în indicile prețului de consum este mult mai mare decât în alte țări”, a spus Armașu.
Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, a afirmat că piața valutară își revine, în ultima săptămână fiind procurate peste 11 milioane de dolari. Pentru completarea rezervelor el a mai menționat și transferurile care sunt așteptate în următoare perioadă de la Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, în calitate de ajutor macrofinanciar. O misiune a FMI pentru discutarea programului revăzut este așteptată la Chișinău săptămâna viitoare.
