Țările care sprijină inițiativa susțin că pentru a atinge statutul de zero-emisii până în 2050, renunțând la arderea combustibililor fosili, omenirea are nevoie de o „renaștere nucleară”, cu cuvintele unuia din liderii participanți la prezentarea oficială a ideii, premierul ceh Petr Fiala. Promotorii „renașterii” spun că energia atomică este curată și sigură.
Criticii inițiativei (mai ales mișcări ecologiste și politicieni de stânga) spun însă că energia nucleară este periculoasă, scumpă și greu de construit. Ei cred că cei care o promovează acum fac jocul lobbyului industriei nucleare, irosind timp și bani care ar fi investiți mai bine în energie cu adevărat verde (solară, eoliană).
Puteri nucleare mari, medii și... nule
Pe lista semnatarilor inițiativei „Triplarea capacității nucleare până în 2050” se află în general mari puteri în domeniul energiei nucleare, ca Statele Unite, Franța, Canada, Marea Britanie și Japonia, câteva țări cu programe nucleare de dimensiuni medii, dar vechi, ca Olanda, Suedia, Cehia, România sau Ucraina, țări care vor să construiască centrale, ca Polonia, dar și trei țări care nu intră în niciuna din aceste categorii: Mongolia, Moldova, Ghana.
Dintre țările cu mari capacități nucleare ale lumii, lipsesc Rusia și China, aflate în relații reci cu promotoarele occidentale ale inițiativei „Triplarea energiei nucleare până în 2050”.
Lipsesc, previzibil, din inițiativă, țări industrializate care se opun dezvoltării energiei atomice, ca Austria, Australia sau Germania – aceasta din urmă aflându-se în plin proces de „denuclearizare” a sistemului său energetic, mai ales după catastrofa nucleară de la Fukușima (2011).
Critici dinspre verzi și stânga
În câteva țări promotoare ale „triplării nucleare până în 2050”, guvernele au intrat deja sub focul criticilor, din partea organizațiilor ecologiste, dar și a unor forțe politice de stânga.
În Franța, politicianul socialist Jean-Luc Mélenchon a atacat implicarea entuziastă a președintelui Emmanuel Macron în proiect, spunând că „chiar dacă am ignora pericolele specifice energiei nucleare, ideea (unei asemenea declarații internaționale) este ridicolă [...], fiind demnă de o persoană mai preocupată de viitorul industriei nucleare decât de salvarea omenirii”.
Greenpeace Franța a protestat, de asemenea, spunând că Macron are o „obsesie pro-nucleară” care „maschează lipsa lui de seriozitate în ce privește acțiunea climatică”.
În Statele Unite, organizația de mediu 350.org a amintit dezastrul nuclear de la Fukușima, care vorbește de la sine despre cât de „sigură” este energia atomică. „Nu avem timp de pierdut cu aventuri periculoase ca energia nucleară”, a spus directorul pentru America de Nord al organizației, Jeff Ordower.
În Slovenia, Asociația Mișcărilor Ecologiste (ZEG) a criticat sprijinul președintei țării Nataša Pirc Musar pentru inițiativa „triplării nucleare”, numindu-l „nesăbuit”.
Cum se justifică Moldova?
Moldova a dat primele semne de apropiere de energia nucleară în vara anului 2023, anunțând că este interesată să investească în extinderea centralei nucleare românești de la Cernavodă. De atunci, nu au apărut detalii.
Acum, Moldova a apărut brusc printre promotorii globali ai energiei nucleare semnând declarația „triplării”, inițiată de Statele Unite.
Solicitat de Europa Liberă la o conferință de presă, ministrul Energiei, Victor Parlicov, a explicat că îmbrățișarea de către Moldova a inițiativei este mai degrabă o declarație „politică” în sprijinul energiei nucleare decât vreun angajament să se implice în vreun proiect concret. „Vreau să calmez spiritele, nu vom construi de îndată centrale nucleare pe teritoriul nostru”, a spus ministrul.
Textul declarației de la COP28 cuprinde de altfel, o mențiune, că deși țările semnatare se obligă în general să investească în energie atomică, situația lor în această privință este „diferită de la caz la caz”.
Parlicov a recunoscut că Moldova nu are deocamdată program nuclear, nici instituțiile aferente și nu este membră în forurile nucleare internaționale, dar a adăugat că „treptat-treptat cred că trebuie să ne mișcăm și în direcția asta”.
El a mai precizat că aceasta nu este singura inițiativă multilaterală susținută de Moldova la COP 28, menționând-o și pe aceea privind eficiența energetică, la fel de importantă, în viziunea lui.
Activist Greenpeace: nu este o soluție pentru Moldova
Mihnea Matache, de la Greenpeace România, crede că implicarea Moldovei în inițiativa triplării energiei nucleare este mai degrabă o reafirmare „politică și diplomatică” a parteneriatului ei strategic cu țările semnatare mai puternice (SUA, Franța, România) și a orientării ei pro-occidentale.
Matache insistă că energia nucleară în niciun caz nu este o soluție pentru problemele energetice acute ale R. Moldova.
El a declarat Europei Libere într-o discuție la telefon că în energia atomică „totul durează de la 10 ani în sus”.
Matache a spus că până și așa-numiții „reactori modulari mici” (Small Modular Reactors, SMR) la care se face aluzie atât în declarația de la COP28, cât și în cea a ministrului Parlicov, procesul de construcție este mai lent decât susțin promotorii, așa cum a constatat România, care s-a apucat să implementeze această tehnologie în cooperare cu SUA.
Activistul din România a repetat obiecțiile principale ale Greenpeace și altor organizații de mediu la adresa energiei nucleare: nu rezolvă problema încălzirii globale, este periculoasă și vulnerabilă (exemple: Fukușima și Zaporojie), este scumpă și necesită mari subvenții de stat, construcția instalațiilor este lentă, generează cantități mari de deșeuri toxice și nu își ține promisiunile.
Come-back atomic?
Dezastrul de la centrala nucleară japoneză Fukușima (2011), produs într-o țară renumită pentru tehnologia ei de vârf și competență managerială, a părut să dea semnalul despărțirii lumii democratice de energia nucleară. „Dacă nici Japonia nu poate ține energia atomică în frâu, atunci cine?”. Una din cele mai mari economii ale lumii, Germania, a început să-și scoată din funcție centralele nucleare.
Dar agravarea crizei climatice a dat curaj industriei nucleare, care a avut ocazia să se prezinte ca alternativă „verde” la fosili, încurajând guvernele lumii să „mai încerce o dată”.
Invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, urmată de o panică energetică globală, le-a dat încă un motiv de avânt promotorilor „renașterii nucleare”, mai ales în țări din apropierea teatrului de operațiuni.
Tendința este încurajată într-un număr de țări europene de ascensiunea dreptei politice care neagă sau minimalizează criza climaterică, demonizând în ochii publicului „isteria verde” a activiștilor de mediu.
Cehia, România, Suedia, de pildă, au anunțat măsuri de mărire a capacității nucleare, iar alte țări, ca Polonia sau Estonia, vor să construiască primii reactori.
Susținută politic și cu împrumuturi de mari puteri în domeniu, „renașterea nucleară”, sau „actuala tendință globală”, cum a numit-o ministrul moldovean Parlicov, poate să atragă noi actori în industria atomică, în ciuda avertismentelor ecologiste că este o aventură riscantă.
(Articol realizat cu ajutorul Virginiei Nica)
