Interviul cu fosta judecătoare a Curții de Apel, Ludmila Ouș, a fost programat pentru 13 martie. Cu toate acestea, cu două ore înainte de interviu, comisia a anunțat că aceasta a refuzat să treacă interviul public. Astfel, ea va continua să fie evaluată în baza răspunsurilor oferite în scris la întrebările comisiei vetting.
În 2018, Ouș a fost unul din cei cinci judecători reținuți pentru suspiciuni de corupție. În decembrie 2020, Judecătoria Buiucani i-a achitat pe majoritatea inculpaților din acest caz, la propunerea procurorului. Curtea de Apel Comrat a lăsat în vigoare decizia.
Ouș susține că dosarul penal i-a fost intentat pentru că nu a respectat ordinele lui Ion Pleșca, președintele Curții de Apel Chișinău de atunci, care ar fi încercat să-i influențeze deciziile în cazuri penale de rezonanță. În 2019, Ouș a depus o plângere împotriva lui Pleșca la procuratură, dar aceasta a refuzat să pornească un dosar penal pe acest caz.
În martie 2020, Ludmila Ouș a obținut licența de avocat, iar în mai 2023 a devenit, în urma unui concurs, membră a Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Ouș a candidat și pentru funcția de membră a CSM, însă, în timpul evaluării în comisia pre-vetting, și-a retras candidatura.
Alexandru Rotari. Diferență de venituri de 1,2 milioane de lei și cadouri de la părinți
Interviul cu avocatul și fostul judecător, Alexandru Rotari, a avut loc pe 14 martie. Anterior, Rotari, care a candidat la funcția de membru al CSM, a fost respins de două ori de către comisia pre-vetting. Acum, el contestă pentru a doua oară decizia comisiei la Curtea Supremă de Justiție.
Subiectul principal al interviului a fost faptul că, potrivit calculelor comisiei, din 2012 până în 2020, cheltuielile candidatului i-au depășit veniturile cu aproape 1,2 milioane de lei. Rotari susține că membrii comisiei au calculat greșit, deoarece nu au ținut cont de veniturile părinților săi, cu care locuiește. Avocatul a spus că, în 2006, părinții săi au vândut un apartament cu aproape 700.000 de lei, iar tatăl său a primit aproximativ 11.000 de euro drept indemnizație, atunci când a plecat din funcția de judecător.
„Noi împreună cu părinții am administrat în comun bugetele noastre, ele fiind separate. Dacă aveam nevoie de o anumită sumă de bani, o luam de la ei. În cazul în care reușeam, o întorceam. În cazul în care nu puteam, se uita, se ierta”, a precizat Rotari.
Membrii comisiei l-au mai întrebat de ce a indicat în declarația de avere pentru 2022 că a primit 200.000 de lei cadou de la mama sa, dar nu a declarat nicio donație în anii precedenți. Rotari a răspuns că, în perioada când era judecător, în anii 2011 - 2014, nu era obligatoriu să declari banii în numerar. În plus, el a explicat că nu percepe banii primiți de părinți ca donații, în sensul juridic.
Avocatul a mai povestit comisiei că tatăl său a murit, iar acum el locuiește cu mama sa în aceeași casă, cu bucătărie comună. Ea trăiește la un etaj, iar familia lui - la un alt etaj.
„În principiu, nu am dus niciodată un mod de viață ca să-mi permit vacanțe luxoase sau procurări de bunuri. Dacă observați, accentul la noi în familie a fost pus pe economie. Noi niciodată nu am avut în familia noastră mai mult de un mijloc de transport”, a declarat Alexandru Rotari.
Rodica Chirtoacă. Creditul pentru apartament și diferența dintre venituri și cheltuieli
Avocata Rodica Chirtoacă a fost intervievată, la fel, pe 14 martie. Și în cazul ei, principalul subiect de discuție a fost diferența dintre venituri și cheltuieli.
Avocata nu a fost de acord cu calculele comisiei și a spus că avea economii de care experții nu au ținut cont. Ea a explicat că a primit onorarii de la trei companii care au fost între timp lichidate și, prin urmare, nu a putut confirma plățile. Chirtoacă a precizat că, înainte de lichidare, Ministerul Finanțelor era principalul creditor al acestor companii și instituția a fost cea care a dispus plata onorariilor.
De asemenea, candidata a pus la dispoziția comisiei chitanțe care confirmă că a plătit mult mai puțin pentru serviciile comunale decât prevăd calculele Biroului Național de Statistică, la care se raportează comisia.
Chirtoacă susține că, în anii 2012 - 2014, plătea 20 - 30 de lei pe lună pentru gaz, deoarece nu gătește mult și apartamentul ei are încălzire centralizată. „Eu sunt o singură persoană și nu pot să consum atât de mult gaz ca alte persoane, cu familii de cinci membri. Eu nu mă încălzesc cu gaz”, a spus avocata.
Un alt set de întrebări a fost legat de faptul că, în 2015, Chirtoacă a luat un credit de 383.000 de lei pentru a cumpăra un apartament. Asta deși avea, în 2014, circa 280.000 de lei în numerar. Avocata a spus că a considerat că era mai ușor ca banca să transfere suma integrală către proprietarul apartamentului.
Pentru a plăti creditul, Chirtoacă a mai luat 72.000 de lei din contul cabinetului său de avocatură. Totodată, ea a indicat banii retrași din cont ca fiind cheltuieli gospodărești, deși ar fi trebuit să-i arate ca venit și să plătească impozit. Avocata susține că a uitat din greșeală să indice banii în declarația pe venituri, pentru că i-a retras în aprilie 2017, în timp ce declarația a depus-o în martie 2018. Candidata a subliniat că nu are un contabil și că depune singură declarațiile.
Până la 20 martie, comisia vetting a audiat 19 din cei 32 de candidați la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție și a emis opt decizii: șase pozitive și două negative. Alți trei candidați nu mai trebuie să fie audiați, deoarece au primit avize favorabile din partea comisiei pre-vetting.
