O oficialitate europeană a avertizat autoritățile de la Chișinău că evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor trebuie să fie ultima măsură la care se poate recurge. În timp ce noua putere moldoveană crede că aceasta evaluare este aproape singura cale pentru curățarea sistemului justiției de persoane compromise sau incompetente, Comisia Europeană vede în ea și un risc al controlului politic asupra justiției. Jeroen Hooijer de la direcția generală Justiție a Comisiei Europene a vorbit la un forum la Chișinău, la care a fost de față nu doar ca observatoare, ci și ca moderatoare, colega noastră, Liliana Barbăroșie.
Autoritățile moldovene s-au folosit de prilejul oferit de ediția din acest an a forumului de integrare europeană pentru a-și face publice țintele de reformă pe care au de gând să se concentreze în următorii ani. În domeniul justiției, de departe cea mai importantă măsură, la etapă de intenție doar, e cea a veting-ului, adică o evaluare generală a contingentului de procurori și judecători, cu experți din afara și din interiorul țării pe post de evaluatori. Fiind organizată al 8-lea an consecutiv de o fundație germană, Friedrich Ebert Stiftung Moldova, dar și de Asociația pentru Politică Externă de la Chișinău, dezbaterea a cuprins și alocuțiuni ale unor demnitari din Germania, dar și din UE, care țin în vizor problematica moldoveană.
Unul dintre ei, Jeroen Hooijer, e chiar șeful direcției de justiție din Comisia Europeană, care a ținut să salute determinarea Chișinăului pentru transformările din justiție, dar și să avertizeze autoritățile asupra nevoii de a-și cântări o dată în plus intenția de a recurge la veting, în eforturile de luptă cu corupția din ea:
„Salutăm intenția, dar e important ca procesul de veting să fie o măsură de ultima ratio (ultimă instanță)”, a spus el și a continuat: „Va fi nevoie de mult timp... În Albania procesul a început în 2017 și au fost adoptate 450 de decizii, fiind vorba de un număr total de 800 de judecători. În Republica Moldova avem 1.000 de judecători și procurori, deci un proces de veting autentic va dura 5-6 ani.” „Nu spun că acest lucru este imposibil, dar ar trebui totuși să se ţină cont de ce va însemna acest lucru pentru ţară, pentru sistemul de justiţie", a mai spus șeful de direcție al Comisiei Europene.
În opinia lui Jeroen Hooijer, înainte de a se trece la veting, autoritățile ar trebui să se asigure că pot verifica inclusiv activele din străinătate, iar sarcina probațiunii este inversată, astfel încât nu evaluatorul, ci cel evaluat să fie obligat să-și demonstreze originea veniturilor. Mai util s-ar putea dovedi, a conchis funcționarul european, un sistem bine pus la punct de verificare a declarațiilor de avere ale procurorilor și judecătorilor, și de confruntare a lor cu bunurile reale.
Formațiunea PAS, aflată la guvernare, a promis să-i evalueze pe cei care înfăptuiesc justiția prin această metodă, aplicată deocamdată în regiune doar de Albania, în recenta campanie electorală, dar ideea a fost avansată încă în 2019, pe timpul guvernului Sandu. O evaluare de atunci a conceptului în structurile de profil europene scosese la iveală mai multe lacune, pe care actualul ministru al justiției spune că le-a înlăturat și că ar fi aproape gata să dea start procesului legislativ, astfel încât în vara lui 2022 să înceapă evaluarea.
În alocuțiunea sa de la forum, șeful actual de la justiție, Sergiu Litvinenco, a respins posibilitatea amânării vetingului și testarea, mai întâi, a căii de curățare a justiției de îmbogățiții ilegal:
„Eu nu cred că noi putem să renunțăm la evaluarea extraordinară. Admitem că trecem peste faptul că această reformă a fost promisă cetățenilor, dar sistemul nu se poate autocurăța. Trebuie să mergem mai departe cu vetingul, asigurându-ne că nu vom bloca sistemul"
O altă reformă ținând de justiție, dar tratată cu puțină încredere de reușită de șeful de direcție din Comisia Europeană, e cea a instituirii unui Tribunal anticorupție, specializat doar pe astfel de cazuri. „Nu suntem convinși că e necesar,” a spus Jeroen Hooijer. „E mai bine să se fortifice instrumentele deja existente”, a adăugat el, în timp ce un alt vorbitor, Johannes Schraps, reprezentând Bundestagul, dar și Forumul moldo-german de la Berlin, a spus, referindu-se la reforme deja începute, că situații ca acelea cu reținerea procurorului general, pe fundal de acuzații de lipsă de transparență și cu suspectă rapiditate, ar trebui evitate.
Dezbaterea s-a produs la scurt timp și de la criza energetică, aplanată de curând de autoritățile de la Chișinău prin semnarea unui nou acord cu Gazprom. O intenție a guvernului, anunțată la forum chiar de șefa statului, Maia Sandu, dar salutată și de participanții din străinătate, e să se muncească mult mai mult ca în trecut la eficiența energetică. În reglementarea transnistreană, planul guvernului e să se treacă în sfârșit la chestiuni politice, dar, ca urmare a demisiei din ajun a lui Vladislav Kulminski, executivul tocmai a rămas fără negociatorul principal cu Tiraspolul.
