Linkuri accesibilitate

Viorel Badea: „Când ne întâlnim cu cei din Republica Moldova, spun că de fapt problema este în România”


Marș unionist la Chișinău, 27 martie 2016
Marș unionist la Chișinău, 27 martie 2016

Interviu cu un senator din Comisia românilor de pretutindeni.

O delegație a Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul de la București a depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și pe Aleea Clasicilor de la Chișinău, pentru a marca cei 98 de ani care au trecut de la unirea Basarabiei cu România.

Europa Liberă: Domnule Badea, realizăm acest interviu într-o zi plină de semnificație. De fapt, credeți că e justificat astăzi să se vorbească, mai mult ca niciodată, despre unire?

Viorel Badea: „Nu, nu e justificat. Noi în fiecare zi ar trebui să vorbim despre unire așa cum o facem astăzi. Noi constatăm că ne risipim pe teme neinteresante, pe teme pe care ni le aruncă alții, ca pe niște fumigene, ne ducem după ele. Și nu ținem cont de ceea ce este important pentru istoria țării și pentru istoria națiunii române.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:19:33 0:00
Link direct

Europa Liberă: În timp ce unii consideră că unirea Republicii Moldova cu România ar trebui realizată în viitorul apropiat, alții sunt de părere că aceasta va veni de la sine și nu trebuie forțată.

Viorel Badea: „Vin cu o a reia opinie, cred că în mod normal ar trebui să existe o foaie de parcurs, pe care să o urmărească nu numai oamenii politici, dar și cetățenii de pe cele două maluri ale Prutului. Trebuie să lucrăm la această reapropiere, la această reunire. În primul rând, pornim de la faptul că Republica Moldova există ca urmare a unei minciuni a istoriei, există ca urmare a deciziei luate de doi dictatori, pe care atât Europa, cât și întreaga lume i-a repudiat.”

Europa Liberă: Avem și aceste cercetări sociologice care arată că 22-23 la sută dintre respondenți sunt pentru ca Republica Moldova să se unească cu România. Pe de altă parte, pe acest fundal crește numărul simpatizanților ai celor care spun că Moldova mai aproape de Rusia ar fi varianta potrivită pentru actualele realități. Se scindează și mai mult societatea moldavă și e un lucru care lasă amprente.

Viorel Badea: „Din păcate, Basarabia traversează o dramă foarte mare și anume faptul că aproape o treime din cetățenii săi sunt plecați din țară. Și este vorba de acei cetățeni care efectiv reprezintă progresul acestui stat. Noi nu trebuie să alimentăm această sciziune din interiorul celor care trăiesc în Republica Moldova. Noi trebuie să respectăm un adevăr istoric, trebuie să îl mărturisim, trebuie să îl facem cunoscut celor care trăiesc aici. Și trebuie să începem să lucrăm pe o foaie de parcurs în care să creăm spații comune. Noi am lansat o propunere de strategie din partea Partidului Național Liberal, pe care am transmis-o și celorlalte partide, prin care solicitam efectiv ca, chestiunea basarabeană să își schimbe statutul, de la o chestiune de partid la o chestiune de stat. România, în momentul acesta, nu are o politică foarte clară în ceea ce privește relaționarea cu Republica Moldova. Și noi trebuie să facem acest pas, să urmăm, ca partide politice și ca societate civilă, un calendar foarte clar al acțiunii noastre în Basarabia și împreună cu Basarabia, pentru a putea să creăm aceste spații comune, care, după aceea, cu siguranță, vor duce la unire, pentru unire. Pentru reunire, de fapt, pentru că unirea au făcut-o cei din Sfatul Țării, acum 98 de ani. Pentru reunire noi trebuie efectiv să lucrăm de la firul ierbii. Eu vin în Basarabia din ʾ91 neîntrerupt. Am avut multe întâlniri cu oameni simpli și am avut odată o conversație cu un țăran pe la Cociulia, prin sud, în Cantemir, era foarte impresionat de faptul că a venit un senator din România să îi viziteze la ei în sat. Îmi spusese: „Domnule, la noi în sat nu a mai fost un deputat din Parlamentul Republicii Moldova de ani întregi”. Și am intrat la o discuție, și îmi spune: „Eu poate aș fi de acord cu unirea aceasta, dar iar să vină jandarmii să mă bată, cum pe bunicii mei”. – „Poate i-au bătut jandarmii, și astăzi, poate și în România jandarmii îi mai bat la o manifestație. Dar nu vă gândiți că rușii vi i-au deportat în Siberia sau vi i-au împușcat pe bunicii dumneavoastră?”. Și omul, atunci, a avut o străfulgerare și zice: „Uite, la asta eu nu m-am gândit.ʾ”

Europa Liberă: Dar și Europa de astăzi nu mai este Europa din 1918.

Viorel Badea: „E alt context european. Observația e foarte bună.”

Europa Liberă: S-au schimbat lucrurile, e altceva, s-a stabilit un alt raport de forțe. Există Uniunea Europeană, există Alianța Nord-Atlantică. Rusia nu va sta să se uite cu mâinile în sân.

Viorel Badea: „Exact. Sunt mai mulți actori care trebuie să își dea binecuvântarea pentru un asemenea act istoric.”

Europa Liberă: Ați continuat gândul meu.

Viorel Badea: „Vi l-am preluat pentru că aveți dreptate. Aceasta o spun și eu mereu: noi nu mai suntem singuri în partea aceasta de lume; noi nu mai putem acum să explodăm de azi pe mâine și să schimbăm cursul istorico-politic al unui stat. Nu se mai poate face aceasta.”

Europa Liberă: Și cum ar trebui să fie cooperarea dintre Chișinău și București, astfel încât să fie valorificate rezervele despre care se vorbește de 25 de ani, că există, dar prea puțin se face? Multă vorbă, foarte multă vorbă.

Viorel Badea: „Foarte multă vorbă și deloc fapte, într-adevăr. Această colaborare ar trebui să fie sinceră și pragmatică. Ar trebui să fie o colaborare care să se facă resimțită la nivelul oricărui guvern care ar veni la conducerea celor două state. Pe aceeași chestiune mă întorc, pe un document programatic foarte clar pus la punct. Dacă eu fac publică intenția mea de a construi un gazoduct, de a face o cale ferată, în momentul în care mie mi-a ieșit din gură acest proiect, acest proiect trebuie să fie deja semnat și lucrările începute. Noi nu ne mai jucăm. De exemplu, în România, dacă câștigă o firmă o licitație să facă o autostradă și n-o face în doi ani, cum a zis, și o face în trei, ar mai fi, mă rog. Dar în momentul în care intri pe un proiect comun, care știi că nu are numai o valență economică, ci are și o valență profund politică și identitară, aici nu te mai joci. Or, eu am văzut că, când au vrut unii, nu au putut ceilalți, când au putut ceilalți, nu au avut bani ceilalți.”

Europa Liberă: Și crește neîncrederea cetățeanului pe acest fondal.

Viorel Badea: „Total de acord. Așa este.”

Europa Liberă: Sau se creează impresia că cei de la București susțin anumiți politicieni, anumite partide, anumite guvernări.

Viorel Badea: „Noi am avut o discuție și în partidul nostru vis-a-vis de haosul politic care este acum în Republica Moldova, care pare că s-a mai liniștit, dar este o liniște la suprafața apei. Noi, ca partid, și bănuiesc că și celelalte partide, că, în general, când e vorba de Republica Moldova, lucrurile se cam calmează în discursul politic din România, noi ne concentrăm efectiv pe cetățean. Partidele vin și trec. Aici nu poți să pariezi pe un partid sau altul. De acord, unele partide din România sunt partenere cu unele partide din Republica Moldova în internaționalele din Europa, în PPE sau în Partidul Socialist Democrat ș.a.m.d. Dar una e una, alta e alta. Noi colaborăm politic în Europa cu aceste partide. Dar dacă aceste partide nu sunt capabile să înțeleagă vocea cetățenilor, noi ne despărțim de ei. Vă dau un singur exemplu, România are toată legitimitatea să se implice direct în politica din Republica Moldova pentru simplul fapt că în Republica Moldova trăiesc aproximativ 500 de mii de cetățeni români, care au depus un jurământ de credință pe steagul țării noastre.”

Europa Liberă: Sunt oamenii care au redobândit cetățenia.

Viorel Badea: „Care au redobândit cetățenia și pentru care noi avem datoria să ne implicăm pentru ca ei să progreseze, pentru ca ei să trăiască în bunăstare. Aceasta este datoria noastră directă. Eu aici nu trebuie să cer binecuvântarea cuiva, a unui partid politic sau lider politic din Moldova, să am grijă de acești oameni.”

Europa Liberă: Am vorbit despre acțiuni concrete. Iată, piața de desfacere din România pentru mărfurile din Republica Moldova ar putea să absoarbă o bună parte din producția de aici.

Viorel Badea: „S-a și deschis, în ultimii ani s-a deschis foarte mult, mai ales după ce s-au pus embargourile de către Rusia. În România a fost o deschidere foarte mare, chiar și la nivel oficial, spre exemplu, cantități foarte mari de fructe care s-au desfăcut în România sau prin România către Europa. Chestiunea aceasta a existat şi funcţionează în continuare, dar nu aşa de bine cum ar trebui.”

Europa Liberă: Ţăranii din Republica Moldova, cei care cresc producţia, mereu se plâng că nu au piaţă de desfacere.

Viorel Badea: „Ştiţi ce trebuie să facă ţăranii din Republica Moldova? Lăsaţi competiţia aceasta internă în sat sau în localitate, încercaţi să formaţi asociaţii. Pentru că voi, dacă sunteţi mai mulţi, atunci deveniţi mai puternici şi puteţi să încheiaţi altfel contractele. Pentru că ce se întâmplă? Noi discutăm patriotic aici, dar gândiţi-vă că singura religie a omului de afaceri este profitul. Un român, oricât ar iubi el Basarabia, face o donaţie, dar el se uită la profit. Şi atunci, pentru a putea intra într-o logică economică reciproc avantajoasă, şi aici lucrurile trebuie să se cristalizeze, oamenii trebuie să înţeleagă, e adevărat că şi noi, când am scăpat de cooperativele agricole de producere, nu am vrut să mai auzim de ele. Dar în Franţa... Franţa este puternică agricol pentru că există aceste asocieri între mai mulţi producători.”

Europa Liberă: În Moldova au fost parcelate loturile.

Viorel Badea: „Dar ce e în Moldova este haos. Sunt loturi foarte mici, foarte mulţi proprietari care nu înţeleg de multe ori...”

Europa Liberă: Şi aceasta le joacă festa. Pentru că, dacă ar fi uniţi, ar fi asociaţi, atunci ar putea să câştige mai mult.

Viorel Badea: „Exact. Noi am avut nişte discuţii aici, la nivel de domeniul agricol, chiar şi cu vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură din Parlamentul Republicii Moldova, l-am invitat la Bucureşti, am vorbit cu ministru Agriculturii, să încerce să creeze o comisie de lucru la nivel executiv între cele două ministere ale Agriculturii, care să pună pe foaie o strategie regională…”

Europa Liberă: Dar ştiţi cum se zice: când încerci să creezi comisii, problema nu se rezolvă uşor.

Viorel Badea: „Depinde de om. Dacă tu îţi doreşti să rezolvi acel lucru, poţi să o faci.”

Europa Liberă: Despre gazoductul Iaşi-Ungheni se vorbeşte de cinci-şase ani.

Viorel Badea: „De foarte multă vreme.”

Europa Liberă: Acum s-a promis că, în 2018, s-ar putea totuşi să se vorbească despre gazoductul România–Republica Moldova, în speranţa că gazele româneşti vor ajunge pe întreg teritoriul Republicii Moldova. De ce atât de greu?

Viorel Badea: „Este o mare dezamăgire. Eu, în general, când vorbesc cu cei care sunt implicaţi în chestiunile acestea, când vorbesc cu cei din România, îmi spun că problema este în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Şi invers.

Viorel Badea: „Când ne întâlnim cu cei din Republica Moldova, spun că de fapt problema este în România. Am auzit, la un moment dat, o istorie de genul acesta, că s-a pornit planul de fezabilitate să tragă conducta să treacă pe sub Prut, să ajungă în Republica Moldova şi să „nimerească” pe terenul unui faimos om de afaceri din Republica Moldova şi că au trebuit să facă un cot. Mă rog, sunt tot felul de istorii. Ideea este următoarea: lucrurile acestea ar trebui să fie mult mai transparente, oamenii ar trebui să fie informaţi, cel puţin, la trei luni despre cum evoluează aceste proiecte mari, să fie informaţi public în conferinţă de presă. Oamenii politici din executiv sunt oneşti şi vor să construiască un proiect, trebuie să o facă transparent. Pentru că altfel oamenii nu mai au încredere. Tu poţi să lucrezi şi să ştii numai tu şi cu vecinul tău, dar ceilalţi din sat ce zic? Nu au încredere în ceea ce faci tu, pentru că ei nu ştiu. Aceasta se întâmplă şi acum. Nu am văzut niciun fel de apariţie publică în conferinţele de presă sau la Chişinău, sau la Bucureşti, sau la Iaşi, de ce nu?, în care să apară cei doi actori, cei care lucrează la acest proiect, efectiv să spună: „În luna martie gazoductul a ajuns în localitatea cutare. Acum lucrăm, pentru următoarele trei luni va ajunge în localitatea cutare. Şi îl vom închide peste şase luni”. Nu există acest tip de comunicare. Înseamnă că e undeva o interferenţă nelalocul ei. Mai sunt alte chestiuni pe care ar trebui să le discutăm, modul în care se fac privatizările aici. Noi suntem două state frăţeşti, România este avocatul Republicii Moldova, lozinci, chestii de genul acesta, de ce România nu este într-un pole position în procedurile de privatizare a marilor companii din Republica Moldova?”

Europa Liberă: Din câte cunosc eu, aspectul acesta făcea parte din condiţionalităţile pe care Bucureştiul ar putea să le înainteze Republicii Moldova, atunci când guvernul de la Chişinău cere suport din partea României.

Viorel Badea: „Aceasta trebuie neapărat să fie. România a avut până acum o atitudine prea pășunistă, prea paşoptistă...”

Europa Liberă: …sentimentală.

Viorel Badea: „…sentimentală: „Domnilor, sunt fraţii noştri, hai să-i ajutăm. Nu contează cum”. În momentul acesta trebuie să facem o schimbare de perspectivă. Interesul este ca cetăţeanul să poată să dispună de ajutoarele pe care i le dă nu guvernul României, ci poporul român, contribuabilul român. Lucrurile trebuie să fie foarte clare.”

Europa Liberă: Va ajunge acel credit promis de către Bucureşti Republicii Moldova? Cel puţin, prima tranşă încă nu a trecut Prutul.

Viorel Badea: „Ştiţi că sunt transmise nişte condiţionalităţi către guvernul Filip pentru a putea să acceseze acel ajutor. Aici este o discuţie interesantă. Sunt reprezentanţi ai autorităţilor din Republica Moldova care sunt pro-europeni, aşa e foarte frumos, care îmi spun: „Domnule, totuşi nu ar fi trebuit condiţionalităţi, că, dacă impunem condiţionalităţi, e complicat să le ducă la capăt actualul guvern”. Oameni buni, dar trebuie să rupem pisica odată. Vă mărturisesc, eu nu m-am simţit deloc comod, venind alaltăieri cu maşina în Basarabia şi dând pe un post de radio, nu spun care, şi ascultând intervenţii din Parlamentul Republicii Moldova, iar un parlamentar al Republicii Moldova, plătit cu bani de către cetăţenii Republicii Moldova, ţinea un discurs în limba rusă în Parlamentul republicii. Aceasta nu am văzut niciunde în lume. În ţara aceasta, în statul acesta, există o limbă oficială. În momentul în care tu nu vorbeşti limba oficială, înseamnă că tu îi jigneşti pe oamenii acestei ţări şi nu numai pe ei, ci pe toţi care în istorie au lucrat ca să aibă un stat al lor. Lucrurile acestea către Bucureşti nu dau bine deloc.”

Europa Liberă: Va veni creditul?

Viorel Badea: „Va veni, dacă sunt respectate condiţiile care au fost impuse guvernului.”

Europa Liberă: Cum vedeţi dumneavoastră, cei de la Bucureşti, soluţionarea conflictului transnistrean? Pentru că e o problemă care, aşa cum spun unii politicieni, rămâne ca o rană sângerândă de 25 de ani şi că împiedică dezvoltării statului Republica Moldova.

Viorel Badea: „Eu aş zice că, în momentul acesta, Transnistria este ca o povară agăţată de coada unui avion, care încearcă să decoleze sau o povară care stă într-un balon, care începe să se prăbuşească. Dacă nu dai drumul la această povară, nu poţi să-ţi iei zborul. Ceea ce ne interesează pe noi şi ca stat, mă refer la România, dar şi pe cei din Republica Moldova, este să facem în aşa fel, încât să ne luptăm pentru drepturile comunităţii româneşti din Transnistria, să ne batem ca la Verdun pentru ei, să îi ajutăm, să-i sprijinim, să le sărim în apărare, atunci când este cazul. Dar Transnistria, în momentul acesta, eu cred că este un cancer pentru Republica Moldova, care riscă să se transforme într-o metastază. Soluţia eu aceasta o văd: Republica Moldova ar trebui să lase de o parte Transnistria şi să continue negocierile fără o parte a teritoriului său, care este ocupat de către Rusia. Aceasta ştiţi de ce? Republica Moldova este mică să se bată cu Rusia. Nu poţi pune o furnică să se bată cu un elefant. Şi în momentul în care nu poţi să te baţi, tu automat ceri sprijinul altora, care au posibilitate să intre într-o negociere de pe alt palier. Or, eu văd că, în general, şi europenii, şi americanii, şi mulţi alţii, când este vorba de Transnistria, nu au o poziţie foarte clară. Eu nu pot, de exemplu, să iau de bună o opinie a unui stat european care vorbea, la un moment dat, de federalizarea Republicii Moldova. Nu pot să fac o chestie de genul acesta. Eu aş considera, mai degrabă, aceasta o capcană sovietică, o capcană rusească.”

Europa Liberă: Dar acum este poziţia fermă a Ucrainei. Chişinăul şi Kievul ar putea să facă cooperant Tiraspolul pentru a se găsi o rezolvare durabilă?

Viorel Badea: „Pentru ca acest Tiraspol să devină cooperant, trebuie să primească binecuvântarea de la Moscova, altfel nu devine cooperant. Cei care conduc acum aşa-zisa republică transnistreană nu sunt altcineva decât nişte oameni cu tastatură pe spate, tastatură la care „cântă” Moscova. Adică ei acum nu vor fi impresionaţi de Ucraina şi de Republica Moldova şi vor veni să plângă cu lacrimi de crocodil pe umerii noştri, spunând că: „Da, gata, hai, acum suntem fraţi cum n-am fost niciodată’.”

Europa Liberă: Dar se zice că pe dimensiunea economică foarte mulţi agenţi din stânga Nistrului au o cooperare reuşită cu parteneri din România.

Viorel Badea: „Cooperarea reuşită cu parteneri din România la nivel de companii poate să fie, nu ai ce să-i faci. Important e să nu fie cu companii de stat, dar sunt cu companii private. Şi la nivelul acesta al businessului privat, statul într-o Europă normală la cap, nu se poate băga.”

Europa Liberă: Dar dintr-o regiune nerecunoscută?

Viorel Badea: „Nu este în regulă. Probabil, acele companii cu care ei lucrează au offshore-uri, nu au sediile în România sau în altă parte a Uniunii Europene, lucrează prin offshore. În zona offshore poţi să faci ce vrei tu, nimeni nu te poate controla.”

Europa Liberă: Ştiţi de ce am atins această problemă? Pentru că se zice că, dacă nu ar fi acest sprijin, s-ar înăduşi regiunea transnistreană.

Viorel Badea: „Da, eu sunt de acord cu dumneavoastră. Însă, în momentul acesta, principalul parteneriat cu Transnistria este cel care rezultă în urma activităţii centralei de la Cuciurgan. Restul sunt desene animate. Or, şi aici iar trebuie să intervină România. Dacă eu m-am interconectat cu Republica Moldova şi livrez energie electrică în Republica Moldova, proiectul Cuciurgan poate fi închis. Şi atunci, într-adevăr, Republica Moldova poate să zică: „Da, sunt liberă, fac ce vreau”. Or, până nu se realizează aceste chestiuni, încă mai sug mulţi de la Cuciurgan, chiar de aici, din Republica Moldova, oameni politici care au businessuri cu Transnistria şi pe care dumneavoastră îi ştiţi mai bine decât mine. S-ar putea ca aceasta să fie una dintre explicaţiile întârzierilor în crearea unui parteneriat energetic, aşa cum ni-l dorim noi, oamenii simpli. Aceasta s-ar putea să fie una dintre cauze. Pentru că, cel puţin, din câte am auzit eu, şi pe livrarea de gaze, şi pe livrarea de energie ş.a.m.d., sunt multe scăpări, să zic aşa, multe debuşee.”

Europa Liberă: Pentru că sunt voci care spun că Moldova apune ca stat, falimentează, e aproape de a eşua, dumneavoastră cum vedeţi acest stat în care veniţi destul de des?

Viorel Badea: „Eu cred că principala problemă în Republica Moldova este lipsa unei identităţi clare. Oamenii sunt ţinuţi asemenea unor figuri de ceară fără chip. Oamenii de aici sunt profund liniştiţi, pentru că ei nu ştiu cine sunt şi de unde vin şi mai cu seamă nu ştiu încotro se îndreaptă. Cineva, care nu-şi cunoaşte trecutul în adevărata sa dimensiune, nu-şi poate construi un viitor.”

Europa Liberă: Dar prin momentul unirii sunt semănate nişte aşteptări false cetăţenilor dezamăgiţi, neîncrezători în ziua de mâine, în clasa politică?

Viorel Badea: „Pe cetăţeni îi interesează pe unii unirea, pe alţii nu. Ceea ce îi interesează pe cetăţeni, în momentul acesta, şi cred că sunteţi de acord cu mine...”

Europa Liberă: …bunăstarea.

Viorel Badea: „…bunăstarea. Dacă oamenii vor avea siguranţa că unirea le aduce lor o viaţă îndestulată, clasă politică necoruptă, posibilitatea de a avea educaţie pentru copii şi de a fi dreptate şi pâine în ţara lor, oamenii vor vrea unirea. Tocmai din acest motiv cei care promovează idealurile unirii trebuie să fie oameni curaţi şi sinceri. Or, noi vedem de multe ori în campaniile electorale când unul sau altul vrea să îşi crească ratingul, vine şi vorbeşte despre unire. Unirea nu se vorbeşte, se făptuieşte.”

Europa Liberă: Dar sunt anumite studii internaţionale care arată că această mişcare unionistă ar provoca, să zic aşa, un fel de reacţii adverse intereselor statului român. Bucureştiul deseori este învinuit inclusiv de către anumiţi demnitari din Occident că nu ar proceda corect, gândindu-se la această unire.

Viorel Badea: „Eu aici aş sintetiza totul într-o afirmaţie pe care a făcut-o preşedintele Iohannis, care este peste tot atacat că nu vrea unirea. Preşedintele Iohannis, şi aşa cum vorbeşte el rar şi apăsat, a spus, la un moment dat: „Unirea este ceea ce România poate oferi, dacă Republica Moldova doreşte să ceară’.”

XS
SM
MD
LG