Misterioasă și plină de suprize e țara aceea căreia unora le placă să-i spună Maica Rusia!
Căutând zilele trecute o informație în pagina de internet a casei de discuri Asphalt Tango din Berlin, am dat întîmplător peste o muzică uimitoare ce combină două lucruri aparent de necombinat: Evul Mediu și mileniul trei, adică folclor rusesc și sunete electronice psihedelice.
Volga, doamnelor și domnilor, e un trio din Moscova din care fac parte Angela Manukian, voce, Roman Lebedev, ghitară, electronice, și Uri Balașov, care cântă la un instrument electronic, probabil artizanal, numit zvukosuk.
Angela Manukian a umblat ani la rînd prin satele rusești, unde a cercetat și cules cântece vechi, unele de pe la anul 1.100, scrise în diverse dialecte, care cer la intepretare o tehnică specială de modulare a vocii.
Aceste cântece vechi sînt turnate într-o „albie” muzicală electronică, iar ce iese din asta e ceva proaspăt și neobișnuit, sau cum spun băieții de la Asphalt Tango, e chiar mileniul trei vorbindu-ne în limba rusă a Evului Mediu.
Volga așadar, cu piesa „Kumushki Pjut” (potrivit traducerii englezești asta ar însemna „doamne bîrfitoare la un pahar”) de pe albumul cu același nume lansat în 2014, cu precizarea că în varianta pentru internet a filei de astăzi a Dicționarului de sunete, cântecul acesta va fi urmat de melodia „Pomol” (care, tot din traducerea englezească, ar însemna „măcinînd”).
