Tema UE: e nevoie de mult oxigen și timp de derulare

Filmul cu Tom Cruise în rolul principal despre misiunile sale imposibile a ajuns, se pare, la un al patrulea episod. Agentul Ethan Hunt iese mereu basma curată și noi știm, chiar din primele secvențe ale filmului, că ceea ce în titlu se declară a fi misiune imposibilă va fi una perfect realizabilă, grație dexterității sale și dotărilor sofisticate. Titlul declară misiunea imposibilă, ca să pună în valoare talentele sale.
Mi-am amintit de acest film de acțiune, când un coleg de breaslă, foarte atent la clasamentele de la Soci, a calificat misiunea premierului Iurie Leancă drept una imposibilă, cu aluzia că va ieși… victorios. Asta după ce, în urmă cu câteva zile, au fost date publicității rezultatele celui mai recent sondaj de opinie ce a măsurat aderența direcției europene, pusă în aplicare de guvernare, în competiție cu visul răsăritean al opoziției.
Nu am apucat să discut pe ce și-a bazat impresia colegul meu, împătimit de sporturile de iarnă, atunci când i-a prorocit lui Iurie Leancă un deznodământ à la Tom Cruise. În acest moment, mult mai relevante sunt părerile celor mulți care stau îndărătul cifrelor prezentate în sondaje, motivațiile lor și modul în care ar putea evolua acestea, în funcție de acțiunile guvernului Leancă. Iată de ce astăzi am ținut să discut cu două persoane sensibile la stările de spirit din societate, la factorii care ar putea schimba configurația acestora și raportul de forță, pe termen scurt. Pentru că anume un asemenea termen îl are la dispoziție guvernarea, dar și opoziția, ca să convingă populația că nu există o soluție mai bună decât cea pe care o propune guvernarea sau opoziția.
Așadar, în studioul de la Chișinău al Europei Libere, astăzi se află jurnalista Diana Guja, declarată cea mai bună autoare de blog al anului 2013 de revista VIP Magazin și sociologul Doru Petruți, directorul IMAS Chișinău.

Europa Liberă: Întrebarea am formulat-o în felul următor, la care încercăm să răspundem pe parcursul acestei emisiuni, ce factori ar putea schimba proporțiile pe care le constată mai multe sondaje între cei care votează pentru direcția estică și cei care votează pentru direcția vestică?

Probabil că, în joc nu sunt doar indecișii care s-ar putea să fie atrași și uneori accidental, dar marea miză sunt și detașamentele de bază pe care, probabil, contează, întâi de toate, guvernarea care, în toamnă, vrea să ajungă cu un spate sigur. Și există, în afară de tehnologii care li se mai spune și manipulări, există și factori naturali. Unul din factorii naturali, îndrăznesc eu să cred, ar fi, bunăoară, deschiderea granițelor Schengen pentru moldoveni. Oamenii, care vor beneficia de aceste pașapoarte biometrice, ca să călătorească, probabil, presupun eu, vor deveni, în mod natural, niște agenți ai Uniunii Europene. Deși nu e bătut în cuie pentru că tot așa s-a contat, de exemplu, pe zona de frontieră, că se spunea 500 mii de persoane, cel puțin, vor călători pe o distanță de 50 de kilometri în România și așa se va face o fuziune firească. Și nu s-a întâmplat, cel puțin, nu am văzut exaltarea pe care a contat atunci guvernarea. Domnule Petruți, mai întâi, să vă întreb pe dumneavoastră – pentru că operați cu sociologie, cu știința acestor migrații, ați urmărit, probabil, cum s-a produs schimbarea de macaz, în diferite situații – se poate întâmpla astfel încât, în timp scurt, contracronometru, să se oprească scăderea vizibilă a suporterilor Uniunii Europene și poate chiar să se revină la o proporție onorabilă?

Doru Petruți: „Scăderea a fost oprită, odată cu numirea noului premier Iurie Leancă, la finalul lui mai 2013. Mai întâi de toate, ar trebui să menționăm faptul că e prima temă care are continuitate pe guvernarea aceasta, cel puțin, o continuitate de mai bine de o jumătate de an. Și e o temă care e jucată pe un singur vector, în speță, premierul Iurie Leancă care are o credibilitate în creștere. Cu toate acestea, avem o situație ușor paradoxală: chiar dacă avem un premier cu o cotă de credibilitate în creștere, guvernul e una din principalele instituții percepute ca fiind corupte. Justiția și guvernul sunt în topul instituțiilor afectate de corupție. Eram obișnuiți să vorbim despre poliție, vameși și alte categorii. De ceva vreme, vorbim de justiție și guvern, dar lucrurile acestea sunt complet incompatibile cu tema UE.

Situația e oarecum paradoxală pentru că avem un prim-ministru preluat de la Ministerul de Externe, perceput, chiar și pe parcursul 2010-2013, ca fiind un real succes, dar care nu reușește să își tragă după el cabinetul de miniștri. Un cabinet, să nu uităm, prea puțin reformat, chiar și la numirea domniei sale. O nuanță foarte importantă ce ține de tema aceasta, axată pe un singur vector și pe o singură prestație, dacă ne uităm un pic în trecut, pe parcursul 2010-2013, cum a fluctuat această intenție a populației privind integrarea și aderarea Republicii Moldova la UE, vom observa că ea a fost foarte mult legată de politic, de evoluția politică din Republica Moldova și de evoluția celor trei lideri politici, purtători de temă, în acel moment, și vorbim, în special, de fostul premier, Vlad Filat, de Marian Lupu, și de Mihai Ghimpu.

Odată ce credibilitatea lor creștea sau se stabiliza la anumite nivele, și intenția pentru UE depășea cincizeci la sută. Odată ce au început scandalurile și cei trei au început să tragă în direcții diferite, intenția s-a pierdut și a avut loc o deteriorare destul de mare.

Vorbim pe o plajă de cinci-șase ani, de la o intenție de șaizeci și cinci la sută, cel mai ridicat procent, înregistrat pe timpul fostului președinte, Vladimir Voronin, în anul 2008, și un prag de până în jurul la patruzeci la sută, deci, o pierdere undeva de douăzeci-douăzeci și cinci la sută. Lucrurile s-au stabilizat, dar, din punctul meu de vedere, uitându-mă pe date, e un echilibru extrem de fragil.”

Europa Liberă: Dar să vorbim exact despre factori. Și aici ar fi cazul să facem această paranteză pentru că ați deschis un subiect de discutat. Atunci când oamenii din vârful piramidei prind a se acuza reciproc sau scot din guvernare câte pe cineva de urechi și îl probozesc, cel puțin, sau chiar îl trimit pe banca acuzaților, acesta e un factor productiv sau dimpotrivă? Pentru că este un băț cu două capete, pe de o parte, oamenii spun: „Uite, e bine că ei se curăță de cei corupți”, dar, pe de altă parte, zic: „Aha, păi, aceștia sunt cei furăcioși”. Și atunci acesta e un factor care ameliorează sau își dau cu stângul în dreptul?

Doru Petruți: „Deocamdată nu putem vorbi de o masă mare a populației care să înțeleagă jocul politic în termeni foarte democratici de dezbatere. În continuare, reflexul principal e: dacă cineva vorbește în contradictoriu, înseamnă că acolo e ceartă, e gâlceavă și nicidecum un schimb constructiv de idei.”

Europa Liberă: Deci mai bine să ascundă gunoiul sub preș?

Doru Petruți: „Da. Și aceasta am văzut că se și întâmplă. Și aceasta, până la urmă, au înțeles și actorii politici, că e bine să vorbească mai puțin, să își țină părerile mai mult pentru dânșii, mai ales că, vorbim și de un an electoral. Deocamdată tema aceasta e cam singură și singulară.

Eu mă aștept ca, pe parcursul anului, ea să fie însoțită și de măsurile, hai să le numim clasice pentru un an electoral. De altfel, am și văzut perioada aceasta destule majorări de salarii. Adică tema aceasta e singura pe care guvernarea o poate juca, alte realizări, din păcate, nu prea are. Și atunci tema aceasta va trebui îmbrăcată și susținută de tot felul de măsuri clasice, pentru un an electoral.”

Europa Liberă: Doamnă Diana Guja, imaginați-vă că eu sunt Iurie Leancă, vă invit la o cafea și vă întreb franc, cu experiența pe care o aveți, de om public, care vă produceți în blogul acesta extraordinar pe Internet: „Diana Guja, spuneți-mi, vă rog, ce factori ar putea să determine mutările masive de trupe dinspre Est spre Vest, astfel încât, în toamnă, când semnez eu Acordul de Asociere, să am un spate sigur?. Spuneți-mi, Diana, cinci puncte, ce factori trebuie să pun eu în acțiune?”

Diana Guja: „Ce factori? Eu cred că ar trebui omului simplu să i se promită niște finanțări din partea Parlamentului European, niște facilități pe care el, cu siguranță, le-ar dobândi, în cazul în care noi am deveni parte integrală a Uniunii Europene, pe lângă faptul circulației libere. Deci omul simplu vrea niște facilități concrete.”

Europa Liberă: Vrabia din mână?

Diana Guja: „Da. Vrea ceva sigur. Alt factor ar fi, să zicem, că ar avea salarii mai mari, chiar și agricultorii, la dânșii nivelul de viață ar crește. Factorul numărul patru ar fi educație gratuită. Factorul numărul cinci – acces la servicii medicale gratuite și de calitate.

Deci omul simplu, ca să fie câștigat de partea unei cauze, vrea ceva concret. Pe el nu poți să îl duci cu faptul că, uite, vom călători liber, va fi mai puțină corupție, din cauza că aceasta este una dintre condițiile aderării, pentru el acestea sunt cuvinte goale.

Îmi aduc aminte foarte bine, când a fost adunarea pro-europeană, din 3 noiembrie, în Piața Marii Adunări Naționale, la multe posturi de televiziune s-au arătat diferite sondaje, Vox populi, ce crede omul simplu, nu doar cel din Chișinău, dar cel din republică despre Uniunea Europeană și dacă vrea ca noi să fim parte a Uniunii Europene. Și mulți au răspuns că ei nu știu ce e asta Uniunea Europeană sau ei știu ce este Europa și știu că acolo este mai bine, dar de ce este mai bine nu este clar. Mulți au răspuns că vor în Rusia, de aceea că pentru ei Rusia este clar: Rusia este fosta Uniune Sovietică. E foarte clar, simplu.”

Doru Petruți: „Nu uitați că temele, pe care le-ați menționat, au fost, de fapt, teme de campanie și promisiuni, în 2009 și 2010.”

Diana Guja: „Da, dar omul le uită. Omului simplu trebuie să îi aduci aminte și pentru el întotdeauna aceasta va fi ceva „wow!”, ca și pâinea de șaispreze bănuți și salamul la trei lei kilogramul.”

Doru Petruți: „Ce spuneți dumneavoastră acum am spus-o și eu, într-o altă formă. Și chiar mă întrebam dacă cetățeanul moldovean, la alegerile din 2014, va avea memoria peștelui din acvariu.”

Diana Guja: „Da, eu cred că el o are, nu că o va avea. El o are.”

Europa Liberă: Acum să vorbim tot despre un posibil factor. Când spuneți dumneavoastră, doamnă Guja, că morcovul cel mare nu interesează pe omul de rând, îl interesează morcovul micuț pe care să îl pipăie, să îl ia în mână. Or, comuniștii spun așa, că ei s-au decepționat pentru că tocmai nu există morcovul cel mare, luminița în capătul tunelului, că Uniunea Europeană, vezi, Doamne, nu promite că, la finalul unei perioade exacte de integrare sau de adaptare, Moldova va deveni, cu certitudine, parte a Uniunii Europene. Credeți că susținătorii comuniștilor, dacă lor li s-ar spune că, în anul 2025, pe data de 13 ianuarie, Republica Moldova este primită în Uniunea Europeană, iată, nucleul dur, credeți că ei ar deveni mai motivați?

Diana Guja: „2025 este o dată atât de…”

Europa Liberă: Nu, utopic, dar zic concret dacă i s-ar spune: 2037, la ora 12.

Diana Guja: „Eu cred că nu s-ar face nimic din cauza că majoritatea oamenilor din Partidul Comuniștilor, în 2037, vor fi prea în vârstă, ca să le pese. Aceasta este o dată pentru ei prea fantezistă și prea ireală.”

Doru Petruți: „În plus, guvernarea actuală a pus o presiune excesiv de mare pe populație pentru ziua de mâine. E foarte greu să oferi. Și, din punctul meu de vedere, vor funcționa foarte puțin promisiunile care să fie plasate pe o marjă de timp foarte îndelungată. Presiunea pe ziua de mâine este foarte ridicată. Mai mult decât atât, Uniunea Europeană – bine, am ascultat ce ați spus legat de observațiile PCRM-iștilor – Uniunea Europeană cere responsabilitate, în primul rând, din partea noastră.”

Diana Guja: „Pe care noi nu o avem.”

Doru Petruți: „Pe care ne-o asumăm și nu ne-o asumăm. Bine, ei pot să ne dea nu 2025, cât ați spus, ei pot să ne dea 2018, dar întrebarea e: în timpul unui mandat electoral, când ne apucăm să lucrăm?! În ultimele șase luni, cum se întâmplă acum?

Tema aceasta UE e, de fapt, și ar fi fost foarte bună ca temă de început și, eventual, de mijloc de mandat. Tema aceasta și etapele, care trebuie parcurse, au nevoie de foarte mult oxigen și de timp de derulare. Pentru ca lucrurile să capete o continuitate, vedeți, rezultatele nu apar foarte repede și e normal să fie așa. Pe când presiunile, pe care le pune Rusia și, în momentul în care în dezbaterea publică, intervin mesaje din partea estică, echilibrul acesta UE versus Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan e extrem de fragil.”

Europa Liberă: Iar mi-ați deschis un culoar de discuție, foarte important. Părtașii Uniunii Europene sau promotorii spun așa: „Noi trebuie să reformăm țara, să strângem cureaua pentru ca, eventual, în 2018, 2025, 2037, să ajungem la o cotă de civilitate”. Pe când, de partea aceastălaltă, se operează cu gaz ieftin, cu vămile deschise, cu exportul de vin, cu posibilitatea de a vinde roșii lui Onișcenko. Deci unul cu parul și altul cu fularul, cum se zice pe moldovenește.

Doru Petruți: „Iar lucrul acesta îl vedem foarte evident chiar și în aceste zile. Uitați-vă câte sute de mii de moldoveni au probleme legate de a călători și de a munci în Rusia. Nici nu mai știu dacă problema cu vinurile s-a mai rezolvat sau nu. Acum câteva luni, știu sigur că încă exporturile de vinuri nu erau reluate.

Din partea aceea vin măsuri foarte concrete și mesaje cu o duritate, cum să zic, la lumina zilei. Bine, avem o susținere din partea actorilor europeni – chiar înclin să cred, mai mult decât am merita, după prestația din ultimii trei-patru ani – dar să ne gândim și la un alt lucru: nici actorii europeni nu-și pot impune un punct de vedere, într-o țară care nu își dorește atât de mult. Și ei își dau seama că anumite lucruri nu se pot face împotriva voinței populației.

Aduceți-vă aminte că România, în 2007, când intra în UE, dorința pentru NATO, pentru UE depășea șaptezeci-optzeci de procente. Sigur că prestația și mesajele de susținere, și granturi, și așa mai departe, disponibilitatea era alta. Aici avem un patruzeci și cinci la patruzeci, un patruzeci și șase la patruzeci și patru la sută. Tot timpul suntem…”

Diana Guja: „…indeciși…”

Doru Petruți: „…pe muchie. În plus de aceasta, crește foarte mult numărul celor care vor și într-o parte, și în alta. Am început cu un cinci la sută, acum vreo doi ani, iar acuma suntem aproape la treizeci la sută care vor și într-o parte, și în alta.”

Europa Liberă: E visul lui Voronin, cel care a zis că interesul Republicii Moldova este peste tot – vițelușul cuminte. Diana, totuși, în competiții cu factori gen gazul ieftin, gen gastarbaiterii care vor fi dați jos din tren la Breansk, ce faci, ce sfat îmi dai mie, premierului Leancă, să nu mă cert cu rușii, dar să îmi văd de treaba mea, să îi plac și lui Tapiola?

Diana Guja: „E o întrebare foarte dificilă din cauză că domnul Leancă nu are ce oferi celor care iau drumul Rusiei și care sunt foarte mulți. Ce poți să le oferi? Promisiuni că în Uniunea Europeană este mai bine, că, peste câțiva ani, vom fi parte a Uniunii Europene și vom călători liber, și vom avea ceva, dar ce nu este clar…”

Europa Liberă: Mai rău, că eu, premierul, nu pot să le promit că vor avea loc de muncă. Dimpotrivă, trebuie să le spun: vă dau viză liberă, dar ni-ni-ni…

Diana Guja: „Păi, aceasta e. Aceeași cetățeni români, ei călătoresc liber în Europa, dar știm că nu au posibilitate legal în foarte multe țări să lucreze, să lucreze legal. Omul simplu se uită dintr-un punct de vedere foarte pragmatic, cu picioarele pe pământ: este Rusia în care majoritatea bărbaților și foarte multe femei sunt plecați să muncească și câștigă acolo de bine, de rău. Sunt foarte mulți agricultori care exportă produse în Rusia. Pentru ei este clar. Și nu neapărat că gazul este mai ieftin. Cu gazul mai ieftin pe multă lume nu cumperi, aceasta tot este ceva foarte teoretic – gaz mai ieftin.

Concret este faptul că, uite, foarte multă lume muncește în Rusia. Atât. Și mai puțin muncește în Europa și noi știm bine: ca să muncești în Europa, ai nevoie și de unele studii, dar trebuie să cunoști o limbă străină, ceea ce deja este efort. Trebuie să ajungi acolo și e mai scump să ajungi în Europa decât să ajungi în Rusia. Deci este puțin mai complicat.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, deja avem un contingent de migranți care sunt coloana a patra, a cincea.

Diana Guja: „Sigur că avem. Cei care au plecat, cu mulți ani în urmă, și rămân acolo.”

Europa Liberă: Deci ei nu sunt comparabili cu cei care pleacă la ruși? Nu ar fi comparabili cu cei care sunt în Portugalia, în Spania?

Diana Guja: „Acum, la acest moment, nu. Poate erau comparabili în clipa în care se porneau, în clipa în care au decis că vor pleca din Moldova să câștige undeva un ban.”

Europa Liberă: Dar au un vot, sunt votanți, pot să voteze. În sensul acesta?

Diana Guja: „Cei care sunt în Rusia, cu siguranță, nu vor vota, părerea mea, nu vor vota pro-Uniunea Europeană. De aceea că pentru ei Uniunea Europeană este ceva foarte teoretic.”

Europa Liberă: Dar vor vota, în general?

Doru Petruți: „Dacă ei vor vota sau nu depinde foarte mult de numărul de secții de vot pe care le vom avea deschise în Rusia. Și, dacă ne uităm pe ce s-a decis, în 2009 și 2010, legat de secțiile de vot, vom vedea că sunt zeci de secții de vot deschise în spațiul european. Iar în Rusia, dacă nu mă înșel, au fost doar patru.”

Europa Liberă: Dar aceștia din spațiul european vor mai dori oare să ajungă până la secția de vot?

Diana Guja: „Totuși, moldovenii, care sunt stabiliți în Europa, sunt civic mai implicați.”

Doru Petruți: „Ponderea lor a urcat până la patru la sută din votați, voturi exprimate înafara țării. De la unu la sută la patru la sută. Dar aceasta, încă o dată, depinde foarte mult de ce vor face cei de la guvernare și dacă măcar, de data aceasta, vor organiza corect, astfel încât oamenii să aibă niște buletine de vot pe care să își exprime opțiunea.”

Europa Liberă: Dar până acolo, eu aș vrea să vă întreb dacă sunt ei suficient de motivați sau vor fi, în toamnă, în apogeul campaniei?

Doru Petruți: „Eu cred că va depinde foarte mult dacă și cei de la guvernare, și în timpul campaniei și până atunci, vor reuși să modeleze cumva dezamăgirile acestea foarte mari, acumulate pe parcursul acestei guvernări. Pentru că toți cei plecați au familii și în Republica Moldova, și țin legătura, și văd, și au văzut ceea ce s-a întâmplat.”

Europa Liberă: Da, altfel, nu ar trimite bani.

Doru Petruți: „Da. Mai mult decât atât, eu cred că ecuația aceasta, din perspectiva populației, dacă ne dorim ca să avem tot mai mulți aderenți, trebuie să înțelegem că aceasta depinde foarte mult și de bazinul electoral al partidelor de dreapta, bazin care s-a micșorat și care a trecut pe eșichierul din stânga.

Un alt lucru foarte important, tot din perspectiva populației: dacă vrem o creștere a simpatizanților UE, cred că ecuația aceasta depinde mai mult de modul în care cei de la putere vor relaționa cu Rusia, și nu cu UE. Oamenii, sunt destui chiar și în mediul de afaceri și vă pot da exemple, chiar și din politic, oameni care au afaceri cu Est, dar, în același timp, își trimit copiii și văd viitorul la Vest, și le place civilizația de acolo, le plac valorile de acolo, pe care vor să le aducă acasă. Numai că, vedeți, buzunarul și viața de zi cu zi îi orientează totuși spre Est. Cred că ecuația aceasta e foarte sensibilă și va juca un rol foarte important chiar și în ecuația alegerilor.”

Europa Liberă: Dar e o iluzie că în Răsărit, la Moscova, în special, în acest megapolis, lucrurile sunt mai simple. Dacă te duci acolo să stai trei zile la un hotel și trebuie să mai și mănânci pe undeva și restaurantele sunt wow! Șoferii, care lucrează la Moscova, vin cu bocceluța și cu cratița după ei, că nu își permit să meargă barem la o cafenea. Deci poate lucrurile acestea ar fi mai convingătoare, Diana?

Diana Guja: „Eu nu cred că aceste lucruri vor fi mai convingătoare. Din experiența mea, oamenii pe care îi cunosc eu, ruși care locuiesc la Moscova și care sunt de părere că capitalele europene fie Paris, fie Berlin, sunt, de fapt, niște sate și că banii adevărați se fac în Moscova. E clar, deci, dacă vrei să faci un ban bun, real, pe care poți să îl ții în mână, trebuie să pleci în Moscova sau în Rusia, unde sunt foarte multe orașe mari în care poți să câștigi bani, prin muncă dură, dar tu câștigi banii aceștia.

Întrebarea mea este alta: dar ce facem cu cei care nu vor să voteze nici cu dreapta, nici cu stânga? Un segment de populație din ce în ce mai mare, de la ultimele alegeri, care sunt atât de dezamăgiți, ei cer, în buletinul de vot, să fie opțiunea „nu votez cu nimeni” sau ceva de genul acesta.”

Europa Liberă: Mulțumesc că m-ați adus la acest subiect. Pentru că tocmai mă pregăteam să vă sensibilizez, pe cea care este Diana Guja – mama Ilincăi care are nouă ani – și care trebuie astăzi, probabil, să se sacrifice ca, eventual, Ilinca, ajunsă la o maturitate și la o viață conștientă, să beneficieze de roadele eforturilor și sacrificiilor pe care le va fi făcând acum Diana Guja, votând o opțiune sau alta, eu nu zic neapărat pro-europeană. Acum Diana Guja trebuie, într-adevăr, să își asume responsabilitatea unei decizii: să o ia Republica Moldova sau spre Răsărit, sau spre Asfințit.

Diana Guja: „Eu cred că foarte mulți părinți, puși în aceeași situație sau puși în situația să răspundă la o astfel de întrebare, ei au gândit răspunsul de foarte mult timp. Și răspunsul este foarte simplu: nu aștepți să se schimbe ceva în țară, iei totul în mâinile tale de părinte și pleci, pleci, fără să aștepți clipa.”

Europa Liberă: Dar iarăși pleci unde, la Moscova sau la Paris?

Diana Guja: „Pleci în Europa, evident, în cazul în care tu ai un copil. Bine, depinde din ce segment ești, dar, să zicem, oamenii care sunt de vârsta mea...”

Europa Liberă: De exemplu, ești Formuzal.

Diana Guja: „Formuzal, evident, își va trimite copiii la Londra sau în Elveția.”

Europa Liberă: Și-a trimis deja. Și-a trimis în Australia.

Diana Guja: „Evident. Și toți îi vor trimite în Australia sau în Londra, sau în Statele Unite ale Americii. Nimeni nu își va trimite copiii la Moscova, să fim serioși! Deci eu, ca părinte, nu am să îmi trimit copilul la Moscova. Eu am decis sau eu voi decide că la alegeri nu particip categoric. Eu am participat în toți acești ani, onest. Acum nu mai particip, de acea că mi-am dat seama că nu are rost. Și îmi fac alegeri eu în sânul familiei mele și decidem care este cursul.

Cursul este decis – Europa. Și sacrificiul va fi de altă natură. Sacrificiul va fi unul foarte personal în care eu las aici tot ce am reușit sau nu am reușit să fac și plec în Europa. De aceea că eu am un copil pe care trebuie să îl cresc și vreau să îl cresc în alte valori și în alte condiții, fără ca să aștept clipa în care guvernarea noastră se va decide încotro vrea să o ia și ce vrea să facă, și care este viitorul țării.”

Europa Liberă: Ea s-a decis, dar ea, din păcate, nu corespunde rigorilor.

Diana Guja: „Eu nu cred că s-a decis. O parte din Parlament a decis că vrea în Europa, cealaltă parte a decis că vrea în Rusia. Și eu, ca părinte, sunt la cheremul electoratului care pe mine mă reprezintă? Nu sunt de acord.”

Europa Liberă: Acum, ca o paranteză, cel mai trist este că cei care declară că s-au decis că merg spre Europa acționează pe contrasens. Aceasta este problema, care s-ar putea să vă deranjeze și pe dumneavoastră.

Doru Petruți: „Îmi permit doar o mică completare la ce s-a spus. Și cumva e o minge ridicată la fileu pentru politicienii noștri care, până în noiembrie, au timp încă să se gândească la calitatea votantului rămas în Republica Moldova.

Recensământul, din păcate, nu cred că ne va da niște estimări, până la momentul alegerilor, legat de structura socio-demografică a celor rămași aici. Dar eu înclin să cred că vom avea unele surprize în privința structurii socio-demografice și a calității votantului care se va prezenta, pe teritoriul Republicii Moldova, la vot.”

Europa Liberă: Deci dumneavoastră, domnule Doru Petruți, ați spus aceasta, având-o în față exact pe Diana Guja care a declarat deja că nu merge la votare. Eu totuși sper că domnul Iurie Leancă personal se va gândi cum să o determine pe Diana Guja…

Diana Guja: „Nicicum…”

Europa Liberă: O va invita la o cafea, va încerca să o convingă pe Diana Guja, pentru că de Diana Guja depinde foarte mult încotro se va înclina balanța aceasta despre care, cu certitudine, vom mai vorbi, mai ales, atunci când vor apărea noi sondaje. Și am să țin neapărat să vă invit, din nou, ca să luăm pulsul și să vedem dacă se produc aceste schimbări în balanța aceasta. Repet, nu e treaba mea să decid care este direcția mai bună. Poate domnul Dodon va reuși să convingă electoratul că la Răsărit este mana cerească și râurile…

Diana Guja: „Trimițându-și copiii spre Vest.”

Europa Liberă: Da, poate e un procedeu și acesta, cine știe. Vă mulțumesc tare mult și ne reauzim, cât de curând.

Doru Petruți: „Mulțumim.”